Satul Cuzlău, din comuna Păltiniş, judeţul Botoşani, are o vechime de peste 300 de ani şi este aşezat în vale, lângă râul Prut.
Primele bordeie au fost făcute în jurul celor două izvoare din mijlocul satului şi anume la izvorul ,,Sipot” şi la izvorul de lângă defunctul Constantin Dascălu.
După spusele unor bătrâni din sat, numele de Cuzlău ar veni de la o bătrână răzeşă numită Cuzoaia, care avea în zonă ca proprietate suprafaţa de 30 ha pământ.
Actualmente, satul Cuzlău are o populaţie de 42 de familii, toţi creştini ortodocşi. Satul este legat de şoseaua naţională Dorohoi – Rădăuţi Prut cu un drum comunal în lungime de 700 m.
Se crede că în urmă cu 300 de ani, satul neavând locaş de cult, sătenii şi-au construit o bisericuţă sărăcăcioasă, acoperită cu stuf, având de jur împrejur prispă de lut.
Iniţial biserica a fost făcută din bârne de stejar, aşezate direct pe pământ. În momentul de faţă, biserica are temelie de piatră, pereţii din bârne de stejar, căptuşiţi la interior şi exterior cu scândură de brad şi acoperită cu tablă galvanizată.
Biserica are formă de navă cu pridvor, naos şi altar.
Acoperişul este în formă de şarpantă, având deasupra altarului o cruce, deasupra naosului o altă cruce şi deasupra pridvorului a treia cruce. Pronaosul are deasupra un turn în formă prismatică cu bază de pătrat în care sunt clopotele bisericii.
Pronaosul are boltă comună cu naosul şi altarul.
Altarul are forma unei jumătăţi de hexagon.
Biserica a fost restaurată de meşteri locali, fără a avea un plan arhitectural. Este lipsită de pictură murală.
Catapeteasma bisericii este din lemn de tei. Pe acest schelet este aplicată o muşama pe care sunt pictaţi de sus în jos cei 12 Apostoli, 12 praznice împărăteşti, Mântuitorul, Cina cea de Taină şi Mahrama.
Pictura este executată în stil bizantin şi nu prezintă importanţă artistică.
Biserica nu posedă obiecte de valoare artistică – istorică.
